Revendicări comune ale organizațiilor membre ale Coaliției profesioniștilor din sistemul de sănătate:

•  Minim 6% din PIB
•  O legislație care să garanteze independența profesională a celor care lucrează în sistemul public și privat;
•  O lege a salarizării specifică sistemului de sănătate;
•  Apărarea demnității și renunțarea la denigrare profesioniștilor de către autorităților;
•  Organizarea unităților medicale cu paturi în sistem public pentru asigurarea unor servicii promte și de calitate pentru pacienți;
•  Consultarea reală a Coaliției profesioniștilor din sănătate cu privire la orice măsură ce poate afecta funcționarea sistemului de sănătate.

Cererile Colegiului Medicilor din România

• Excluderea din categoria de bugetari a medicilor, datfiindpracticaindependentăşiautonomă a acestora;
• Precizareaîn mod exprescămedicul nu estefuncţionar public şiniciechivalent a acestuia;
• Majorareaveniturilormedicilorastfelîncâtîn timp venitul minim al unui medic (rezident) să fie echivalent cu treisalariimediipeeconomieşisăconstituiebazapentrucalculareaveniturilorpentrumedicii specialist şiprimari;
• Condiţii de muncădecentepentrumedicipentru a puteaasigura un act medical de calitateşi implicit siguranţapacientului;
• Necondiţionareacalităţii de membru al Colegiului Medicilor din România de încheiereaasigurării de malpraxis;
• Renunţarea la blamareamedicilorşi respect din parteadecidenţilor;
• Reducereabirocrațieișisimplificareadocumentelormedicaleînrelația medic-pacient.

Cererile Colegiului Medicilor Dentişti

• Reluarea decontării serviciilor de asistenţă medicală stomatologică furnizate în sistemul public de asigurări sociale de sănătate şi finanţarea corespunzătoare a acestor servicii (cel puţin 2% din fondul destinat serviciilor medicale);
• Acordarea titlului de calificare de „doctor-medic” stomatolog/dentist pentru absolvenţii facultăţilor de medicină dentară;
• Adaptarea cadrului legislativ existent privind organizarea Colegiului Medicilor Dentişti din România conform cerinţelor corpului profesional (adaptarea dispoziţiilor Titlului XIII din cadrul Legii nr. 95/2006);
• Modificarea dispoziţiilor legale privind exercitarea profesiei de medic dentist în sensul:

a. adoptării unui act normativ de reglementare a formelor de exercitare a profesiei de medic dentist care să aibă în vedere specificul activităţii de medicină dentară;
b. înlăturării discriminărilor existente în prezent între prestarea temporară-ocazională a serviciilor de medicină dentară de către cetăţeni ai altor state membre ale Uniunii Europene/asimilaţi şi prestarea serviciilor de medicină dentară de către cetăţenii români asimilaţi, membri ai Colegiului Medicilor Dentişti din România, discrepanţe apărute ca urmare a transpunerii eronate a dispoziţiilor Directivelor UE în cadrul titlului XII al Legii nr. 95/2006;
c. corelăriiatribuţiilorColegiului Medicilor Dentişti din România cu cele ale autorităţilor de sănătatepublică (direcţiile de sănătatepublică, etc.) privindînregistrarea, avizareaşicontrolultuturorformelor de exercitare ale profesiei de medic dentist.
d. refacereaşisprijinireareţeleişcolare/studenţeşti de cabinet de medicinădentarăprinadoptarea de reglementări legislative care să permit funcţionareacorespunzătoare a acestorunităţi, inclusiv a cabinetelor de medina dentară din cadrulinstituţiilorpublice cu reţeaproprie (alocarea de personal şiresurse/investiţiiadecvate).

Cererile Colegiului Psihologilor din România

• Decontareadirectă a serviciilorpsihologicedecătrefurnizorii de serviciipsihologice. Serviciilepsihologicefurnizate de cătrepsihologi se contracteazăşi se deconteazăîn mod direct cu casele de asigurări de sănătate, prinintermediulformelor de exercitarealeprofesieireglementateprinLegea nr. 213/2004;
• Colegiul Psihologilor din Romania – instituție cu rol consultativ in sistemul de sănătate. Modificarea şi completarea legislaţiei din domeniul sănătăţii şi a actelor normative subsecvente se realizează cu consultarea obligatorie a Colegiului Psihologilor din România, în cazul în care acestea operează şi asupra activităţilor psihologice sau asupra psihologilor din sistemul de sănătate;
• Serviciile psihologice – parte integranta din serviciile de sănătate. Serviciile psihologice furnizate de către psihologii atestaţi în condiţiile Legii nr. 213/2004 sunt parte integrantă din serviciile de sănătate. Furnizarea serviciilor psihologice se realizează numai de către psihologi prin formele de exercitare a profesiei, prevăzute de Legea nr. 213/2004;
• Modificarea legislaţiei în sistemul de sănătate astfel încât să fie recunoscute treptele de specialitate la încadrare;
• Majorarea numărului de psihologi în spital;

Cererile Colegiului Farmaciştilor din România

• Majorarea veniturilor farmaciștilor care lucrează în spitale la nivelul salariului unui șef de secție, farmacia fiind o secție a spitalului;
• Majorarea termenului de plata al TVA la farmaciile cu cifră de afaceri sub 500.000 euro, de la 90 de zile la 180 zile;
• Necondiționarea calității de membru CFR de încheierea poliței de malpraxis
• Procent de 6% din PIB către sănătate
• Interzicere prin lege a publicității la farmacii și a vânzării online de medicamente.

Cererile Ordinului Biochimiştilor, Biologilor şi Chimiştilor în Sistemul Sanitar din România

1. Introducereaşimodificarea art. 44 alin. (9) dinSecţiunea a 7 a (Asistenţamedicalăambulatorie de specialitatepentruspecialităţileclinice, paraclinice, asistenţamedicalădentarăşiasistenţamedicalăambulatoriepentruspecialitateaclinicăreabilitaremedicală – condiţiispecifice – Condiţii de eligibilitate a furnizorilor de serviciimedicaleînasistenţamedicalăambulatorie de specialitate) din H.G. 117/2013 pentruaprobareaContractului – cadruprivindcondiţiileacordăriiasistenţeimedicaleîncadrulsistemului de asigurărisociale de sănătatepentruanii 2013 – 2014 cu următoareacompletare: “Furnizorii de serviciimedicaleparaclinice care încheiecontracte cu casele de asigurăride sănătatepentrumedicii care îireprezintă, înbazaspecialităţiiobţinute de cătreaceştiaşiconfirmateprinordin al ministruluisănătăţiişipentrubiologii, chimiştii, biochimiştiiînspecialitateaobţinută (grad specialist sau principal) şiconfirmatăprinordin de ministru al sănătăţii.”
2. Dreptul legal la efectuareagărzilorînlaboratoarele de analizemedicale de cătrepersonalulsanitar cu pregătiresuperioarănemedicală (biologi, biochimiştişichimişti);
3. Grila de salarizareadecvatăpregătiriişispecializării.

Cererile Federaţiei SANITAS din România

1. Alocarea a 6% din P.I.B. pentruSănătate.
2. Asigurareafinanţăriisistemuluisanitarpentrutrimestrul IV al anuluiîncursşiacordareaintegrală a drepturilorsalariale.
3. Menţinereasistemului actual de organizare a spitalelorpentruasigurareaunorserviciiprompteşi de calitatepentrupacienţiînregim public.
4. Creştereaveniturilorsalarialepentrutoatecategoriile de personal sanitar, începând cu 1 ianuarie 2014.
5. Respectareanormativelor de personal şielaborarearegulamentelor de sporuri.
6. Aplicareaprincipiilorşicoeficienţilor de ierarhizareprivindclasele de salarizare conform Legii nr. 284/2010.
7. Negociereaşisemnarea CCM la nivelulsectorului de sănătate.
8. Negociereaşisemnarea CCM la nivelulsectorului de asistenţăsocială.
9. Elaborareaşipromovareauneilegi a salarizariispecificeînasistenţasocială, pornind de la principiileşicoeficienţiiLegii nr. 284/2010, caresăasigurecreştereasalariilorîn sector începând cu data de 1 ianuarie 2014.

Cererile Camerei Federativă a Sindicatelor Medicilor din România

1. Mărirea urgentă a salariilor rezidenţilor, conform cerinţelor FEMS, la 2-3 salarii medii pe economie (în prezent salariul mediu este de aproximativ 2100 lei brut);
2. Orele de gardă suplimentară să fie plătite la acelaşi nivel ca orele de gardă efectuate pentru acoperirea lunară a normei de lucru (140 ore);
3. Punerea în aplicare cât mai urgent (eventual de la 1 ianuarie 2014) a grilelor pentru sistemul de sănătate din anexa 3 din Legea 824/2010 cu modificările ulterioare;
4. Reevaluarea grilelor din sistemul de sănătate şi creşterea coeficienţilor, comparativ cu alte profesii, aşa cum sunt raporturile dintre acestea în Uniunea Europeană şi statele civilizate.

Cererile Societății Medicilor din Colectivităţile de Copii Tineri

1. Găsirea unei soluţii prin care Casa Naţională de Asigurări de Sănătate să NU mai încalce drepturile profesionale ale medicilor şcolari, iar în Contractul Cadru să fie introdusă prevederea ca medicul şcolar să poată emite biletul de trimitere în regim special pentru clinic – şi paraclinic minimal (exsudat faringian, titru ASLO, examen de scaun, hemoleucogramă, examen de urină)  tuturor elevilor şi studenţilor, pentru că numai astfel pot fi respectate drepturile copiilor şi tinerilor la asistenţă medicală nediscriminatorie, iar medicii şcolari îşi pot îndeplini normal atribuţiile de serviciu prevăzute de lege
2. Emiterea de acte normative prin care unităţile angajatoare ale personalului medical din unităţile de învăţământ să fie unităţi sanitare publice/ furnizori autorizaţi de servicii de sănătate de tip asistenţă medicală primară, astfel încât activitatea medicală din grădiniţe, şcoli şi universităţi să  se desfăşoare corespunzător  
3. Înfiinţarea Comisiei consultative de medicină şcolară la nivelul Ministerului Sănătăţii, pentru că, deşi nu există specialitate de medicină şcolară, specificul acestei profesii nu poate fi contestat, iar elaborarea de ghiduri, protocoale de practică şi asigurarea unei consultări periodice în vederea realizării coerenţei legislative în acest domeniu sunt foarte importante.
4. Asigurarea rapidă a cadrului legislativ pentru punerea în practică a ordinului privind normarea personalului medico-sanitar din unităţile de învăţământ, pentru rezolvarea, cel puţin parţială, a deficitului de personal din reţeaua de medicină şcolară, având în vedere că posturile din reţeaua medicală  din unităţile de învăţământ sunt posturi unice, iar ordonatorul principal de credite este Ministerul Sănătăţii.

Cererile Asociației Medicilor Rezidenți din România

•  Dublarea salariilor medicilor rezidenți;
• Plata gărzilor efectuate de medicii rezidenți incluși în linia de gardă a secției respective;
• Revizuirea curriculei de pregătire în rezidențiat astfel încât să fie în concordanță de cel puțin 90 % cu reglementările similare din Uniunea Europeană;
• Stabilirea unei metodologii clare de recunoaștere și echivalare a pregătirii efectuate într-un alt stat al Uniunii Europene, pentru rezidenții care se întorc în România;
• Posibilitatea efectuării pregătirii în spitale acreditate de către Ministerul Sănătății și UMF-uri aflate în afara centrelor universitare.